10.11.2010 Sistemul de sănătate pe patul de moarte


Sistemul de sănătate pe patul de moarte autor Birgit Wittstock  |  03 noiembrie 2010, 12:02 Dintre cele 435 de spitale din întreaga ţară, numai trei respectă standardele europene.


Paturi acoperite cu saci de plastic, medicamente disponibile numai celor care dau şpagă surorilor medicale – o vizită la unul dintre cele mai moderne spitale din Bucureşti


„Bandaj? Ce vă trebuie un bandaj suplimentar? Numai doctorii au bandaje. Pot să vă dau leucoplast", răspunde printre dinţi sora medicală. „Bun şi leucoplastul", răspunde pacientul, un bărbat cu părul alb, pe la şaptezeci de ani. Aproape două treimi din piciorul său drept i-au fost amputate în urmă cu câteva zile. Bontul este înfăşurat cu pansament, iar în partea de jos, acolo unde a fost talpa sa, bandajul este negru. De la mizeria de pe jos. Degeaba căutăm aici cârje sau scaune cu rotile. În camera mică, aflată la etajul al treilea al unuia dintre cele mai moderne spitale din Bucureşti, spitalul de urgenţă Floreasca, mirosul de urină este foarte puternic. Trei paturi din ţeavă metalică sunt înghesuite în camera de numai doisprezece metri pătraţi, iar între două dintre acestea se află şi un pat pliant suplimentar cu picioare instabile şi acoperit cu saci de plastic. Pernele sunt îmbrăcate în saci de plastic, vechile pături de campanie în aşternuturi pătate, iar saltelele sunt umede de la sânge şi urină – nu există nicio ploscă aici, iar aşternuturile nu se schimbă.

Nu trece nicio săptămână fără ca sistemul românesc de sănătate să nu facă noi victime: morţi survenite în urma igienei deficitare în spitalele falimentare, săli de operaţii închise, medici şi personal de îngrijire cu salarii de mizerie şi corupţie la toate nivelurile.

Deşi guvernul conservator a promis în urmă cu numai câteva luni că nu va adopta taxe noi, în prezent se discută despre o majorare a contribuţiilor la asigurările de sănătate. În cazul în care guvernul va da curs solicitării formulate de Casa Naţională de Sănătate (CNAS), cuantumul acesteia ar putea reprezenta chiar peste trei procente.

Pe ultimul loc în Europa

Statul cu 22 de milioane de locuitori se situează, conform studiilor efectuate de Eurostat, Autoritatea de statistică a Uniunii Europene, după Bulgaria, pe ultimul loc în Europa la capitolul cheltuielilor pentru sistemul de sănătate. În prezent, patru milioane de angajaţi suportă asigurarea de sănătate pentru aproape douăsprezece milioane de persoane, iar numărul angajaţilor obligaţi la plata acestei contribuţii este în continuă scădere.

Dintre cele 435 de spitale din întreaga ţară, numai trei respectă standardele europene. Faptul că pacienţii sunt nevoiţi să îşi aducă de acasă medicamentele este deja un lucru firesc, ca să nu mai vorbim despre haine sau aşternuturi curate. În anumite spitale, pacienţii nu primesc nici tacâmuri sau pahare şi există numeroase situaţii în care bolnavii nu au parte nici măcar de mâncare.

Mii de pacienţi au murit recent datorită infecţiilor intraspitaliceşti. Medicii şi personalul medical sunt suprasolicitaţi şi au salarii de mizerie: peste 6.500 de medici au părăsit ţara de la începutul acestui an. Motivul: în străinătate, salariile sunt de opt până la zece ori mai mari decât în România. Un medic care a dorit să îşi păstreze anonimatul afirmă: „Am studiat patru ani, alţi şase am fost medic rezident, iar în prezent, după ce mi-am definitivat pregătirea, am un salariu de 300 de euro lunar. Cum să asigur existenţa pentru familia mea?"

Şpagă pentru orice

Frecvent se lucrează cu cele mai ieftine materiale: atelele de fixare a braţelor şi mâinilor rupte şi operate recent sunt realizate din sticle de plastic goale şi bandaje. Pentru scăderea temperaturii se foloseşte o sticlă de suc de jumătate de litru, plină cu gheaţă. Pentru aproape orice gest, toţi se aşteaptă la şpagă: de exemplu zece lei (aproximativ 2,20 euro) trebuie să plătească o persoană operată recent la Floreasca pentru o perfuzie cu antibiotice – iar fixarea acesteia trebuie realizată de soţia pacientului.

Vine un brancardier pentru a transporta un pacient de la secţia de chirurgie cardiovasculară de la etajul al treilea. Din punct de vedere vizual nu se deosebeşte de bolnavi: aceiaşi pantaloni uzaţi de flanelă de culoare albastră, deasupra un halat de baie vechi şi ponosit. Bătrânul cu piciorul parţial amputat merge pe culoar şchiopătând după îngrijitor, în timp ce sora medicală din secţie aduce cina: cartofi piure, o bucată de cârnat şi două felii de pâine albă. Fără tacâmuri. (derStandard.at, 02.11.2010)

Puteţi citi şi experienţele personale trăite de Don Demidoff în "Cronica unui infarct"