Stiri
Reiseberichte
Arhiva
Opinii
Cuvantul |de Duminica
ACŢIUNE
Date personale
Prieteni
Video
SCRISORI
Don Demidoff
Europa |Kulturhauptstadt
Internationale |Oecumene
DON BOSCO
Clic-copiii
RUGĂCIUNILE UNUI |PREOT AL SPINILOR
Jurnalul unui |Preot al Spinilor
Intelepciune
CONTURILE IUBIRII |APROAPELUI
Felicitări
Memento mori
BAZILICA DIN IACOBENI |COMMUNITY CHURCH
International Council |of Community |Churches
COMUNITATEA BUNILOR |SAMARITENI
CASETA TEHNICĂ |ADRESE
Documente
EDIŢIA INIMII
Presa
Contact




 
 

07.12.2007 România ce țară!


07.12.2007 România ? ce țară! Cuvântul de dumincă - un capitol din cartea ?Preotul spinilor?, ce va apărea în ianuarie România ? ce țară! Fiecare om are șira spinării, dar puțini au verticalitate. de Pater Don Demidoff La adunarea anuală a unui combinat, directorul prezintă bilanțul. Ca de obicei planul este supraîncărcat. "Mai are cineva întrebări?", vrea să știe la sfârșit directorul. Există cineva care are o întrebare: "Vă rog domnule director, numele meu este Popescu. Lucrez la combinat, la contabilitate. Am impresia că în bilanțul prezentat de dumneavoastră există o greșeală. Cele prezentate de dumneavoastră nu corespund cu realitatea." "Bine", răspunde directorul, vom analiza și la următoarea adunare anuală vă vom spune cele constatate." La adunarea anuală a combinatului un an mai târziu, directorul prezintă din nou bilanțul. Mai are cineva întrebări?, întreabă directorul. Există cineva care are o întrebare: ?Vă rog, domnule director, numele meu este Constantinescu. Unde este domnul Popescu?" Un mare activist de partid din echipa lui Ceaușescu la acea vreme este acum președintele țării, Ion Iliescu. Nimeni nu trebuie să se mire că în România nu s-a schimbat și că nu se schimbă nimic, că oamenilor le este încă frică. Eu îi deranjez pentru că mie nu îmi este frică. Sistemul comunist le-a răpit oamenilor curajul. Va mai dura mult până când românii își vor recăpăta coloana vertebrală. Chiar și copiii noștri, care au crescut mai liberi decât alți copii de vârsta lor din România simt indirect aceste manifestări ale vechiului sistem. Educatoarele copiilor au crescut în timpul dictaturii. De aceea, eu le povestesc copiilor că în vest oamenii au respect unul față de celălalt, că existe alte maniere și moduri de abordare ale celorlalți, de exemplu acolo nu se mănâncă așa cum mănâncă aici câte un ministru, că locul din autobuz trebuie cedat unei persoane vârstnice, că trebuie să aștepți până când o persoană părăsește încăperea înainte să intri. CITITORUL își dă seama că de câțiva ani nu mai trăiesc în Germania. Dar pentru mine sunt importante aceste valori și de aceea încerc să le transmit mai departe copiilor mei. Și sunt de părere că acest lucru ne-a reușit destul de bine. Nu trebuie uitat mediul din care provin acești copii și în ce mediu, de exemplu școala, cresc ei astăzi. Iar pentru a reuși trebuie câteodată să ne impunem, să fim răbdători dar uneori și severi. Oamenii din această țară mai au mult până să devină liberi. Nu înțeleg că au dreptul de a-și face dreptate. Ca și înainte, aceștia sunt de părere că nu au nici o posibilitate de a reclama un primar sau un polițist corupt. În România multora le par suspect pentru ca am foarte multe procese. Nu port aceste procese din plăcere ci pentru că trebuie să protejez copiii și fundația. Mi s-a spus chiar și că sunt un procesoman. Patruzeci de ani oamenii au înghițit foarte multe și au suportat multe nedreptăți. La sfârșit au ajuns să fie înjosiți cum mai tare nu se putea. Cineva din afară nu-și poate imagina așa ceva. Chiar după cincisprezece ani de la ?revoluție? nu găsesc nici un om cu care să pot discuta. Ei nu au o părere proprie. Dar cât de dezvoltat este acest drum spre vest? În vestul decadent nimeni nu mai este interesat decât de bunăstarea personală. Ne caracterizează un egoism cras, dobândit datorită industrializării și a capitalismului. Familiile mari au fost împărțite, pentru că atunci nu se vinde un frigider se vând cinci. Nu se mai vinde o mașină se vând cinci. Aceasta este prezentarea unui orizont simplificat. Dar rezultatul este așa: familiile numeroase au ajuns la maturitate, iar copiii familiilor își doresc să-și părăsească casa părintească cât mai devreme și să ajungă independenți. ?Să-ți cinstești părinții?, dar deodată dragostea pentru părinți a trecut pe plan secundar. Și ce se întâmplă în zilele noastre în școli? Se spune că trebuie să vorbim iarăși despre valori. Dar de ce s-a ajuns să se renunțe la aceste valori? TOTUL a început cu educația anti-autoritară, apoi s-a vorbit despre parteneriatul dintre elevi și profesori. Astăzi profesorii nu știu cum să se apere de elevii problemă. Le dansează în fața nasului sau împușcă colective întregi. Și de fiecare dată după o astfel de catastrofă se constată că autorul nu a avut cu cine să vorbească. Ideea despre o școală umanistă, în care elevii își respectă profesorii și în care profesorul educă elevul în spiritul umanității, nu mai există. La baza valorilor unei civilizații umane stă credința în Dumnezeu. Iar religia oferă valorile de bază pentru societate. Dacă astăzi se constată că omul nu mai crede în Dumnezeu atunci se pune întrebarea: De ce nu mai cred oamenii în Dumnezeu? Iar răspunsul sună cam în felul următor: pentru că oamenii au fost dezamăgiți de biserică. Dar în loc să ia în serios aceste dezamăgiri, biserica i-a alungat pe acești oameni. Nici biserica evanghelică, nici cea catolică nu sunt mai prejos una de alta. A rezultat o nouă ?Evanghelie?, capitalul. Le sugerează oamenilor că bunăstarea personală este baza unei vieți fericite. Iar datorită acestui lucru oamenii învață să fie egoiști. Pe plan global marile companii industriale au reușit să îndoctrineze omul în așa fel încât fiecare crede că trebuie să posede tot ce aceștia oferă. Iar caracteristic pentru acest lucru este dezvoltarea rapidă a tehnicii calculatoarelor. Hardware sau Software, ceea ce cumperi astăzi, mâine este deja învechit. Dar și alte bunuri, care în trecut au fost mult mai puțin folosite, astăzi se cumpără mult mai mult. Rar întâlnești o familie care să nu aibă două televizoare sau două mașini. Industria poate să vândă acum cinci mașini fiecărei familii, dacă acestea duc la scindarea familiei din punct de vedere al spațiului. CONDIȚIILE de trai trebuie să fie din ce în ce mai bune. Congelatoarele sunt cele care ne permit să ne folosim de semipreparate, pe care trebuie numai să le încălzim. Iar cu ajutorul lor oamenii devin mult mai comozi și se dedică tot mai mult vieții banale. Media ajută omul pentru a nu face nimic. Nu se poate explica altfel faptul că mii de oameni stau în fața televizorului și se bucură uitându-se la alții cum se blamează. Lucrurile materiale îl fac pe om să se gândească numai la el. Oamenii tineri nu sunt interesați de valori și nici nu știu ce să facă cu ele. Rămâneți-mi fideli, până vinerea viitoare. Pater Don Demidoff