28.09.2007 Pãrinte, lasã-i pe toþi sã fie una ?


Unii dintre farisei ºi cãrturari ºi-au frecat deja mâinile de bucurie: vineri a lipsit coloana mea ?Cuvântul duminical? din acest ziar. Astfel exercitã unii presiune asupra redacþiei sã-l arunce afarã pe acest ?Bosco? cu gurã mare. Sunt aceia care nu sunt în stare sã exprime o criticã la obiect ºi din acest motiv lovesc totdeauna sub centurã: în loc de criticã la obiect, calomnie ºi jignire, aºa cum cu greaþã se poate citi în forumul de pe internet. Dar acest ziar are o virtute creºtinã, pe care ar trebui s-o aibã ceilalþi, ºi anume fariseii ºi cãrturarii care se pare cã nici nu o cunosc: loialitatea. Pentru mine este o mare trãire posibilitatea de a mulþumii redactorilor tineri de la acest ziar proaspãt, deoarece ce mai înseamnã în ziua de azi loialitate ?? De acum au trecut ºi zilele bombastice de la Sibiu în care teologii internaþionali ºi fariseii ºi cãrturarii au inundat oraºul ºi i-au dat mãrturie cât sunt de importanþi cu toþii ºi cum l-au amanetat cu toþii pe Domnul nostru Isus Cristos. Cine nu l-a amanetat, cine n-a fost fariseu sau cãrturar a fost exclus, desigur cã ºi însuºi Isus. Totul se repetã: chiar ºi povestea lui Isus în Ierusalim. L-am cãutat pe Isus la aceastã manifestare Eu însumi am fost în aceste zile urmãrit ºi filat de poliþei, forþele de securitate ºi alþi flãcãi nedefiniþi. Ruta maºinii mele a fost transmisã prin radio de la poliþist al poliþist ºi cu mare drag mi-ar fi acordat pentru aceastã zi o interdicþie de intrare în oraº ºi mi-ar fi confiscat ediþia tipãritã ?noutãþi ecumenice?. Am întrebat de hotãrârea judecãtoreascã de confiscare a ziarului ºi au trebuit sã facã pas. Copii noºtri au împãrþit 5.000 de exemplare în limbi internaþionale cu viteza vântului, gazeta le-a fost smulsã din mâini**. Si eu l-am cãutat pe Isus la aceastã manifestare. Bãnuiesc cã nici EL n-a fost invitat. Ce sã mai facã cu EL, deja de 2.000 de ani le-a dat fariseilor ºi cãrturarilor rãspunsul cuvenit atunci când L-au întrebat în templu ºi vroiau sã-L ducã în ispitã. Vroiau sã fie între ei, sã locuiascã în hotelurile scumpe, pe care le are Sibiul astãzi ºi totul era atât de important încât nici mãcar clericii nu se mai salutau între ei când se întâlneau. Mi se face rãu de aceastã ipocrizie ºi am spus deja în acest loc: nici nu pot sã mãnânc atât cât aº vrea sã vãrs ? Sunt tulburat de faptul cã în calitate de singura bisericã catolicã-ecumenicã din România n-am fost invitaþi. Aceasta dovedeºte cã un adevãrat ecumenism nici nu este dorit. Dacã nu te potriveºti într-un sertar, eºti suspect, nu-i aºa? Iar omul bun, creºtinul bun trebuie pus într-un sertar sau nu? Chiar dacã la Iacobeni avem o pronunþatã consacrare catolicã, noi înþelegem unitatea, ultima dorinþã a lui Isus, ca o invitaþie cãtre toþi creºtinii sã ia parte deplinã la viaþa noastrã religioasã, la rugãciunile ºi serviciile noastre divine, chiar sã primeascã tainele noastre. Bazilica din Iacobeni: într-adevãr ecumenicã Bazilica din Iacobeni este dotatã ecumenic astfel: Capela de botez a creºtinilor catolici, ortodocºi ºi evanghelici, biblia lui Luther ºi portretul lui Luther pe altarul auxiliar, capela Mariei creºtinilor ortodocºi ºi catolici, icoanele credincioºilor ortodocºi, menora ºi steaua lui David a evreului Isus Cristos, altarul principal pentru toþi creºtinii, capela sacramentalã a catolicilor ºi cripta, mormintele pentru toþi creºtinii, cãci atunci vom fi definitiv una. deoarece Dumnezeu nu are nici o confesiune. Dumnezeu este simplu Dumnezeu ºi fiul sãu este Isus Cristos. În România, creºtinii ortodocºi întreabã despre religia celorlalþi. Ca ºi când n-am avea toþi aceeaºi religie, ºi anume creºtinismul. Aici s-a mai bãut un piron specia. Noi creºtinii avem diferite confesiuni dar numai o s i n g u r ã religie. Aceasta ar fi deja un punct de pornire adevãrat pentru unitatea doritã de DOMNUL nostru. Dacã am înþelege diferitele confesiuni ca diferite familii care se respectã ºi se viziteazã între ele, care schimbã între ele tradiþiile de familie, care iau parte reciproc la sãrbãtorile ºi praznicele lor fãrã restricþii, atunci dorinþa lui Isus ar fi mult mai palpabilã. La aºa zisul mare eveniment, mitropolitul rus a readus cea de a 3-a adunare ecumenicã europeanã pe terenul realitãþii. Cu ton dur, Kyril, reprezentantul Moscovei a pus la stâlpul infamiei decadenþa bisericilor creºtine ºi a cerut solidaritate cu acele biserici care sunt împotriva secularizãrii ºi împotriva disoluþiei societãþii bazate pe valori ºi a familiilor. Astfel, la Sibiu nu s-a putut cãdea de acord nici mãcar asupra chestiunilor minimale. ªi acest fel de ecumenism care nu serveºte decât impulsului de cãlãtorie al oamenilor ºi care li se plãteºte, în realitate a eºuat demult. Acum existã diferenþe chiar ºi numai între catolici ºi protestanþi care nu vor fi înlãturate sã admitã cã numai scrâºnind din dinþi a preluat poziþia Romei. Evoluþia realã merge tocmai în sens contrar, împotriva tuturor asigurãrilor ºi a întrunirilor internaþionale costisitoare din punct de vedere financiar. Încã dinaintea acestei întâlniri, Papa catolic Benedict a dat un refuz ecumeniºtilor, prin care a restricþionat creºtinilor evanghelici sã se numeascã bisericã ºi le-a acceptat numai statutul de societate religioasã. Mai mult decât: abia de curând a fost admisã din nou vechea Sfântã Liturghie latinã tridentinicã, care fusese interzisã dupã Conciliu, deºi atunci interdicþia nici nu era posibilã din punct de vedere teologic. La Iacobeni este celebratã încã de la început tocmai aceastã Sfântã Liturghie, în orice caz nu sub dogma tridentinicã a Conciliului, cea de excludere a creºtinilor, ci chiar dimpotrivã, cu toþii sunt invitaþi. Astfel în canonul Sfintei noastre Liturghii, deci în Marea Rugãciune, ne rugãm pentru Papa catolicilor, pentru Patriarhul ortodox ºi pentru Episcopul protestant. Noi ne rugãm pentru Papa catolicilor, pentru Patriarhul ortodox ºi pentru Episcopul protestant ? Îþi aducem aceastã jertfã pentru sfânta ta bisericã catolicã, ortodoxã, evanghelicã ºi apostolicã. Dã-le lor pace pe întreg globul pãmântesc, + uneºte ºi cãlãuzeºte-i plin de blândeþe: pe slujitorul tãu, Papa Benedict, pe patriarhul ortodox Daniel, pe episcopul evanghelic Christoph, pe toþi drept credincioºii ºi pe toþi cei ce propovãduiesc credinþa creºtinã. Offerimus pro Ecclesia tua sancta catholica , Ecclesia tua sancta orthodoxa, Ecclesia tua sancta Evangelica, quam pacificare, custodire, adunare et regere digneris toto orbe terrarum: una cum famulo tuo papa nostro Benedict, patriarcha nostro Daniel et antitiste nostro Christoph, et omnibus orthodoxis atquae catholicae et apostolicae fidei culturibus Un iniþiat mi-a explicat: la Sibiu, ortodocºii au fost ecumenici între ei. Isus pe jumãtate gol ºi ars ? În timp ce în marele cort de la Sibiu cãrturarii ºi fariseii discutau, se rugau ºi visau la cine ºtie ce unitate, Isus, pe jumãtate gol ºi ars, înfometat ºi marcat de suferinþe a bãtut la uºa Papei de la Roma. Acesta i-a respins apelul ºi nu putea sã înþeleagã cum de a trecut de garda elveþianã ºi a ajuns la el, la Sfântul Pãrinte. Atunci Isus a încercat la Sibiu, la noul Patriarh Daniel ºi a bãtut ºi la uºa acestuia. ªi acesta l-a respins ºi l-a întrebat, ?de ce mã urmãreºti aici, cine þi-a dat adresa mea?? În sfârºit a bãtut la uºa episcopului evanghelic de la Sibiu, Christoph care regreta foarte mult cã nu-l poate primi, ?are lucruri mai importante de fãcut, dar fiind vorba de Fiul lui Dumnezeu sã depunã o petiþie scrisã la consistoriu, cu indicarea solicitãrii sale ºi cu prezentarea unui buletin de identitate valabil. Aºa s-a prezentat DOMNUL nostru la biroul de evidenþa populaþiei din Sibiu. În formularul de cerere trebuia sã indice ce religie, resp. confesie are? La aceasta, Fiul lui Dumnezeu s-a întors întristat. A pãrãsit oraºul care propusese sã-i îndeplineascã ultima dorinþã: Doamne, lasã-i pe toþi sã fie una. Pânã vinerea viitoare la aceastã paginã Pãrintele vostru Don Demidoff ICCC