10.05.2007 Stimate domnule Procuror Benga,


m-ati impresionat in mod deosebit si doresc sa va spun, in numele lui Dumnezeu, ca am toata increderea in Dvs. Stiu ca nu toti detinutii spun adevarul si unii chiar se folosesc de mine. Dar acestia nu reprezinta majoritatea. In Codlea am ascultat spovedanii cutremuratoare si nu-mi este rusine sa recunosc ca am plans atunci cand le-am ascultat. Nopti intregi am stat si am prelucrat aceste informatii. Si suferintele apartinatorilor de familie pe care i-am vizitat sunt de neimaginat. Sufar cumplit ca unii dintre detinuti sunt batuti in continuare, doar din simplul motiv ca, datorita lui "Bosco" s-a prezentat procuratura. Fiecare lovitura Primita de ei va fi resimtita si de trupul meu. Ca si crestini trebuie sa iertam, iar acesti oameni primesc speranta daca se afla printre alti oameni care si ei la randul lor iarta. Fireste, este vorba despre criminali. Dar cea mai mare pedeapsa pentru un criminal intr-o democratie este privarea de libertate. Tortura, fie ca este psihica sau fizica este absolut interzisa. Spun astazi ca ar trebui sa investim in resocializare, nu in pedepse. Resocializare inseamna ca un preot sa indrepte atat pe partea celor detinuti, cat si pe partea care activeaza in executarea pedepselor. Cand ne vom afla in fata lui Dumnezeu, cu certitudine nu ne va pedepsi pentru simple pacate omensti. Dar El ne va intreba: Preotule, pe cine ai adus cu tine? Procurorule, pe cine ai adus cu tine? Doresc ca amandoi sa putem spune: Dumnezeul meu, am adus cativa criminali carora le-am redat speranta si dreptatea si ei si-au schimbat viata si si-au regretat faptele. Rastignit pe cruce, DOMNUL nostru i-a dat promisiunea unui criminal, rastignit si el, ca il va lua in imparatia cerurilor. Criminalul nu a facut altceva decat sa regrete fapta comisa. In acest sens, mult pretuite domnule procuror Benga, este un mare delict al conducerii penitenciarului, atunci cand violeaza corespondenta cu spovedanii, o distruge si detinutii trebuie sa plateasca pentru ca au scris, pentru ca mi-au redat suferintele lor. Daca directorul de la Codlea nu imi permite accesul la detinuti, vom inainta noi plangeri penale si nu voi inceta sa informez toate guvernele europene despre aceste proceduri de neimaginat. Finantarea acestei munci este asigurata. Va multumesc foarte mult ca ati facut posibil, la solicitarea detinutilor, sa acord asistenta religioasa. Aceasta fapta va evidentiaza in intelegerea noastra crestina. Desi aceasta scrisoare are o tenta foarte personala, ea este totusi o scrisoare adresata oficial si si in mod oficial iti poti exprima gratitudinea alaturi de emotii, nu-i asa? Va doresc forta de munca pentru munca dificila pe care trebuie sa o prestati si in viitor, munca aceasta nu va deveni mai simpla, nici dupa cei 20 de ani de ativitate si care solicita nervos cu atat mai mult in aceasta perioada de schimbari in Romania. De aceea va doresc si mult curaj ca sa va puteti indeplini menirea, sa luptati daca este cazul si contra curentului celor puternici, pentru ca legea sa poata domni. Nici acum nu stiu inca de ce, dar va iubesc foarte mult tara, contrar suferintelor care mi-au fost cauzate in ultimii 16 ani de cei de ?sus?. Insa adesea aceasta dragoste de tara este insotita de dureri de stomac. Dumnezeu sa va binecuvanteze si primiti si binecuvantarea modesta a unui preot care se afla de partea celor umiliti si neindreptatiti si exclusi. Va rog sa imi iertati aceste randuri personale. Al Dvs., Pater Don Demidoff ICCC